Dan Magirescu, Inner Coach

RECUNOSTINTA. IMPREUNA. ACCEPTARE. BUCURIE. Asa s-a incheiat astazi ultima intalnire a primului atelier IN PREZENTA INIMII MELE.

Am facilitat conectat cu nevoia si intentia mea de a ma BUCURA de proces, in timp ce sustin participantii sa se conecteze cu propriile lor nevoi si intentii. Am plans si am ras; ne-a fost greu si ne-a fost usor.

Am ACCEPTAT ca lucrurile se intampla cu usurinta in energia intentiilor noastre, insa atat cat suntem pregatiti sa ne conectam cu ceea ce ne dorim - cativa pasi sau poate doar ca suntem pregatiti sa il facem pe primul. Ne-am ACCEPTAT pe noi insine si unii pe altii, asa cm suntem. Am ACCEPTAT sa ne alaturam acestui grup si sa il incheiem cu recunostinta pentru tot ce a insemnat el pentru noi; si cand am facut asta ne-am linistit si am devenit pregatiti sa "ne lasam purtati de vant" spre ce va urma.

Ne-am strans IMPREUNA, am lucrat IMPREUNA, am incheiat IMPREUNA. Ne-am vazut online, saptamanal, si fizic, intr-o zi de Sambata. Am stat in prezenta inimii noastre si am fost deschisi sa dam, dar si sa primim.

Sunt RECUNOSCATOR pentru tot ce am primit si pentru tot ce am oferit si a fost primit in acest atelier. Sunt RECUNOSCATOR pentru increderea participantilor de a intra in spatiul acestui atelier si in spatiul constelatiilor sistemice - fiecare dintr ei fiind la prima lor experienta cu aceasta metoda. Sunt RECUNOSCATOR pentru marturiile pe care le-am primit d**a atelier pentru ca ma umplu de bucurie, de incredere si de energie pentru urmatoarele grupuri si sesiuni de lucru individuale.

Abia astept sa facilitez din nou intr-un astfel de spatiu, atat de asemanator si atat de diferit cu fiecare grup de clienti care imi vor calca pragul.

Urmatoarele ateliere sunt planificate pentru 10 August, 20 Septembrie si 18 Octombrie. Va astept cu drag sa imi scrieti daca vreti sa participati.

IN PREZENTA INIMII MELE
Sesiuni individuale de coaching sistemic si constelatii familiale

Acest spatiu s-a nascut din propriele mele provocari cu a ma simti in siguranta si a ma accepta asa cm sunt.

Rezervoarele noastre de intuitie si inteligenta emotionala sunt mereu pline. Sunt surse de intelepciune si energie ce par infinite in raport cu capacitatea noastra de le accesa intr-o singura viata. Sunt resurse interioare inepuizabile care nu se consuma, ci mai degraba sporesc - atunci cand le accesam sau atunci cand le impartim cu altii.

Poate si pentru ca sunt atat de pretioase, aceste rezervoare sunt pazite cu strasnicie de parti din noi pe care le-am creat atunci cand nu eram inca pregatiti sa traim anumite emotii. Ele au aparut din nevoia noastra de a ne proteja si asta fac si acum - ne protejeaza. Copilul interior, adolescentul interior, judecatorul interior, parintele interior sunt doar cateva nume pe care le dam acestor parti, atunci cand o putem face. Sunt ziduri prin care ne e greu sa trecem si uneori ne e teama chiar sa ne uitam peste ele. Sunt gardieni cu care nu avem curaj sa vorbim si in schimb ii ignoram sau ii judecam.

Ne e nevoie sa daramam zidurile si nici nu cred ca ar fi bine sa o facem. In schimb, le putem accepta ca facand parte din casa noastra interioara si apoi putem alege sa construim o fereastra si mai apoi o usa - o usa pe care o putem tine inchisa sau deschisa, d**a nevoie. O usa pe care putem intra cand e potrivit si pe care putem iesi atunci cand e prea mult si avem nevoie sa ne simtim din nou in siguranta.

Nu e nevoie sa ne luptam cu gardienii si nici nu cred ca e o lupta din care putem iesi cu adevarat victoriosi. In schimb, ii putem vedea, le putem aduce recunostinta si, cand e potrivit, am putea incepe sa vorbim cu ei. "Iti multumesc ca ai fost si ca esti aici pentru mine". "Uneori voi avea nevoie sa ma lasi sa trec, alteori voi avea nevoie de tine sa ma protejezi. Dar as vrea sa facem asta impreuna."

Putem face asta dintr-un loc in care ne acceptam asa cm suntem, in care ne simtim in siguranta sa stam cu tot ceea ce suntem si traim: tristete si bucurie, nevoie si dorinte, frici si liniste, blocaje si curaj. Doar aici putem recofigura zidurile, doar aici ne putem imprietenii cu gardienii si in timp ce ne traim tristetea, ne plangem dorul, ne infruntam fricile - ne regasim bucuria si linistea si ne conectam cu resursele noastre interioare.

Cred ca exista foarte multe astfel de locuri, sub foarte multe nume. Stiu asta pentru ca am vizitat astfel de locuri in ultimii ani. Rumi a numit acest loc "un camp", "dincolo de ideile de rau si de bine". Pentru mine el este "in prezenta inimii mele" - o fraza pe care o uit adesea, dar care nu ma uita niciodata. Poate pentru ca inca imi este greu sa cred, pe deplin, ca exista acest loc, in interiorul meu, pentru mine.

Dar acest loc exista. Inima mea stie asta. La fel si inima ta.

In perioada asta ma simt de parca mi-am pierdut manualul de utilizare. Am nevoie doar de cateva informatii: pornirea, oprirea, intretinerea, erorile de functionare si interactiunea cu celelalte aparate din gospodarie. Atat 🤦‍♂️

Acum cateva saptamani, intr-un atelier experential pe care l-am numit Leadership Tribe, am primit 2 calitati care ma descriu ca lider de la cei doi colegi lideri cu care am lucrat: CURAJOS si FAIR (impartial). Am recunoscut doua dintre valorile care m-au ghidat in calatoria mea de lider, insa, in acelasi timp, am vazut ca descriu si una dintre cele mai provocari in care ma aflu in viata mea acum: sa invat sa ma MISC in ECHILIBRU.

Desi e o abilitate in care ar trebui sa combin doua aptitudini familiare, descopar - da, inca descopar - ca "sunt praf" in a face asta. Da, "praf" e o judecata exagerata, dezechilibrata; insa e pretios sa descopar ca o parte din dificultatea de a ma MISCA in ECHILIBRU vine din dificultatea de a ma VEDEA in ECHILIBRU - cu bune si cu rele, cu lectii invatate si lectii de invatat.

O privire mai atenta, mai blanda la aceasta credinta imi releva ca am facut deja pasi importanti in aceasta directie - inclusiv judecata "sunt praf" e o dovada, poate lipsita de blandete si echilibru, ca sunt deja constient de nivelul la care sunt si de ce am nevoie sa invat sa ajung acolo unde imi doresc sa fiu.

Descopar, de asemenea, ca ma folosesc de vechile mele tipare sa invat acest nou tipar - ma misc prea repede, epuizand-ma, sau ma opresc, sfarsit de energie, in stari din care mi se pare ca nu ma voi mai misca niciodata.

Poate e un memento ca am nevoie sa fiu recunoscator tiparului meu vechi - acela de a ma misca in extreme. El m-a adus pana aici, el ma ajuta sa invat un nou tipar si chiar imi arata urmatorul pas - recunostinta. Fara tiparul meu vechi poate nu m-as fi miscat deloc. Ii sunt recunoscator ca m-a adus pana aici in viata.

Descoper ca MISCAREA in ECHILIBRU are nevoie de mai mult focus pe RESURSE (energie, liniste, bucurie), pe emotii si trairi si o comunicare autentica intre inima, corp si minte si mai putin (dar nu deloc) pe INTENTIE, pe destinatie.

Am facut aceasta descoperire si in practica cu clientii mei, 1:1 sau in facilitarea de grupuri.

Mai intai in dorinta de a facilita IN PREZENTA INIMII MELE, cu focus pe nevoie, pe ce e pregatit sa fie vazut si transformat si mai putin pe intentiile si dorintele noastre.

Apoi in nevoia a include in aceste ateliere si prezenta inimii, dar si intentiile si a accepta ca e loc pentru amandoua, atat timp cat le facem loc in ECHILIBRU si ne MISCAM in ECHILIBRU.

Pe 2 Martie am facilitat al 3-lea atelier In prezenta Inimii Mele - Conectare cu Copilul Interior, cu un grup constant pe parcursul celor 3 ateliere. Nu stiu ce si cand va urma; stiu doar ca imi doresc foarte mult sa continui aceasta serie de ateliere si lucrez cu mine si in relatie cu atelierul, sa venim catre voi in energia potrivita ca si eu, si atelierul si voi sa ne MISCAM in ECHILIBRU.

Va imbratisez,
Dan

"Ce pot să mai zic, Mărie? Că așa a fost să fie
Să vii să îmi arăți cm ar trebui să fie
Fiindcă pân' la tine inimă, n-am trăit nimic
Am stat închis în mine, am fost un fricos de mic
E nevoie de curaj doar ca să poți să te iubești
Da' totu-i simplu acum doar când mă privești"
(Grasu XXL - Tu, Mărie!)

NOI îi învățăm pe COPII cm să se descurce în viață, iar EI ne arată cm să NE conectăm cu viața.

Ne arată în cel mai direct mod posibil cm să ne jucăm, cm să ne bucurăm, cm să spunem DA și NU în mod autentic, cm să ne trăim emoțiile și să rămânem conectați cu corpurile noastre.

Ne arată cm să iubim și cm să ne simțim iubiți.

Ei ne arată și atât. Nu pot face mai mult pentru noi și nici nu ar trebui să facă.

Este oportunitatea și responsabilitatea noastră să alegem dacă vom învăța sau nu să ne reconectăm cu ceea ce am pierdut atunci când am învățat să ne descurcăm în viață.

Indiferent dacă avem copii sau nu, COPILUL nostru INTERIOR este o sursă la fel de bogată și intuitivă de oportunități de a ne reconecta cu viața și tot ce înseamnă ea. A trăit o parte din viața noastră și a fost martor la restul ei.

Am descoperit, lucrând cu mine și cu clienții mei, că nici COPIII INTERIORI nu sunt aici să ne ajute; sunt cu noi ca să ne arate. ADULȚII sunt cei care pot alege să le ofere COPIILOR INTERIORI ceea ce au nevoie. Și, în acest proces, să își ofere și lor înșiși ceea ce au nevoie.

Și în felul acesta, hrănindu-și COPIII INTERIORI și pe ei înșiși, să poată oferi mai mult și celorlalți, inclusiv copiilor lor „exteriori”.

Vă scriu cu mult drag,
Dan

Grasu XXL - Tu, Mărie! (Videoclip Oficial) Streaming: https://grasuxxl.lnk.to/Tu-MarieSubscribe: http://bit.ly/subscribe-okapi-soundGrasu XXL - Grasu XXL - Tu, Mărie! (Videoclip Oficial)Text: Ioana Di...

Am pus mai jos cateva lucruri relevante despre mine si activitatea mea de coaching si facilitare sistemica, pentru cei care prefera sa le citeasca inainte sa stabileasca o intalnire de cunoastere, pe care o ofer gratuit tuturor celor interesati de serviciile mele.

Am 45 de ani, sunt din Bacau, unde mi-am petrecut copilaria si adolescenta si locuiesc de peste 20 de ani in Bucuresti, unde m-am stabilit d**a ce am terminat facultatea. Sunt casatorit si am o fetita de 6 ani. Am lucrat in cercetare de piata si in IT iar in 2021 am inceput o tranzitie blanda catre cariera de coach si facilitator. In prezent imi impart viata profesionala intre rolul de coach si facilitator sistemic, rolul de manager in IT si rolul de antreprenor, fiind co-fondator al IndiVan, PhoBar si Asian Lab.

In rolul de coach si facilitator, lucrez din credinta ca avem toti un potential ascuns, dar disponibil si din dorinta de a-mi sustine clientii sa il aduca la suprafata si sa il manifeste in viata lor. Cred ca acesta va fi poate cel mai important mod in care voi lasa lumea un pic mai buna decat am gasit-o.

Temele cele mai recente ale clientilor mei de coaching sunt:
- reconectarea cu copilul interior
- relatia cu banii, relatia cu bucuria, relatia cu linistea
- leadership de echipa si leadership personal
- echilibrul intre munca si odihna (personal si profesional), echilibrul intre munca si timp personal, supra-responsabilizarea, burnout-ul
- relatia cu partenerul, relatia cu copii, relatiile inter-personale
- cariera profesionala, relatiile de munca, antreprenoriatul, tranzitia inspre noi roluri profesionale
- reconectarea cu corpul si intuitia, reconectarea cu inima si emotiile, reconectarea cu masculinul si cu femininul.

In prezent folosesc ca metode, in functie de nevoia, dorinta si permisiunea interioara a clientului:

- Life Coaching si Coaching de Business (spatiu pentru obiective si reflectie personala)
- Coachingul sistemic (in care creez impreuna cu clientii harti ale sistemelor interne - ale partilor/ ale "echipei interioare" sau externe - familia, locul de munca sau proiectele personale)
- Metoda constelatiilor familiale (facilitare sistemica cu focus pe familia de origine si "mostenirile" transgenerationale). In prezent folosesc aceasta metoda doar in sesiunile individuale. Voi putea facilita si sesiuni de grup d**a terminarea formarii, in 2025.
- Mentoringul (exclusiv pentru leadership de echipe).

Dincolo de metoda, atitudinile care ma insotesc in facilitare sunt curiozitatea, acceptarea si blandetea. De asemenea, acolo unde exista permisiune, am o abordare somatica, pentru a accesa si alinia toate cele 3 surse de intelepciune ale clientului - rationala (mintea), emotionala (inima) si intuitiva (corpul).

Formarile pe care le-am urmat sau le urmez:

- Life Coaching si Coaching de Business - Scoala One2Coach. Mentori: Olga Olteanu, Adela Iepure, Cristi Nicolae, Catalina Molnar si Ana Kica Rosie.
- Coaching Constellations - Coaching Sistemic si Constelatii in Coaching, metoda dezvoltata de John Whittington. Mentori: Doru Curteanu si Oana Tanase.
- Family Constellations - Constelatii Familiale, in curs, anul 3/3. Mentor: Claus Kostka.
- Somatic Experiencing - in curs, anul 1/3, metoda dezvoltata de Peter Levine. Mentor: Liane Pinto.
- Le multumesc mentorilor mei informali, de la care am invatat fie participand la atelierele lor, fie din discutii la cafea si in parc. Lor si colegilor mei cu care am avut cele mai interesante si bogate discutii despre coaching, terapie si viata, in general - ma bucur ca mi-au impartasit din bogatia lor si s-au deschis sa le impartasesc din bogatia mea.