01/08/2025
โPentru cฤ oamenii sunt ca oglinzile. Te aศezi lรขngฤ unii ศi te vezi urat. Lรขngฤ alศii te vezi prost. Iar lรขngฤ alศii te vezi neclar ศi nu ศtii ce sฤ crezi. Iar asta รฎศi creeazฤ nesfรขrศite pฤreri de rฤu. Uneori รฎnsฤ, rar, foarte rar, sunt oameni lรขngฤ care te vezi nu neapฤrat frumos, nu neapฤrat ideal, ci doar รฎntreg, sau complet sau pur ศi simplu รฎntr-un mod pe care รฎl gฤseศti acceptabil. Nu e nevoie sฤ รฎi cauศi, ei apar dintr-o datฤ din mulศimea mutฤ, trebuie doar sฤ fii atent ศi, dacฤ e posibil, sฤ ศi-i apropii. โ
Nu sunt cuvintele mele, dar azi mi-am adus aminte de ele.
Cred cฤ le-am citit cรขndva demult, nici nu mai ศtiuโฆ
Au rezonat cu mine ศi รฎn mine.
Ele spun o parte din adevฤrul meu, unul greu de rostit ศi de pus pe masฤ.
Dar dacฤ e al meu, รฎnvฤศ, รฎncet-รฎncet, sฤ-l las sฤ strฤpungฤ membrana formatฤ de convingeri, emoศii, tipareโฆ
ศi ศtiu cฤ nu e uศor, cฤ dacฤ ar fi, toatฤ lumea ar face-o.
Dar totuศi, odatฤ pornitฤ aceastฤ cฤutare interioarฤ, meritฤ parcursฤ pรขnฤ la capฤt.
Pe vรขnt, pe ploaie, prin รฎntuneric ศi umbreโฆ
Pentru cฤ ea ne reveleazฤ singurul lucru care conteazฤ ศi conecteazฤ:
Adevฤrul din noi.
Tu ศtii care e adevฤrul tฤu?
Cu tine ๐ค,
Ale