17/08/2026
În iulie–august 2026 am avut bucuria să ne cunoaștem și să ne consultăm cu două doamne minunate de la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chișinău: doamna Varvara Buzilă, etnograf, doctor în filologie, conferențiar universitar, secretar științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău și European Heritage Champion 2025 și doamna Ala Leancă, artistă plastică, designeră vestimentară și restauratoare, membră a UAP.
În rezultatul acestei colaborări, am organizat două întâlniri online în cadrul cărora doamna Varvara Buzilă ne-a vorbit cu multă căldură despre tradițiile și rădăcinile noastre, despre cât de înțelept este poporul nostru și despre felul în care istoria și cultura pot fi „citite” în ornamente.
Pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, aceste întâlniri au fost mai mult decât lecții despre patrimoniu. Au fost o adevărată călătorie.
Am avut șansa să pătrundem virtual în muzee, să intrăm în casele meșterilor populari și să „zburăm” peste diferite regiuni ale Moldovei pentru a descoperi lucruri pe care, uneori, mulți oameni nu au posibilitatea să le vadă în realitate.
Aceasta înseamnă incluziune în artă și prin artă. Înseamnă să spargem barierele și să facem patrimoniul accesibil tuturor.
Am descoperit ornamentele lucrate de tinichigii (tăblari) și frumusețea lor discretă de pe acoperișuri. Am vorbit despre lut și piatră, despre măști, despre ornamentele caselor și ale stâlpilor, despre porțile de lemn și de fier – adevărate opere de artă, în care semnele și motivele spun povești.
Am aflat cm se purta odinioară mărțișorul – la picior, la gât sau la mână – și cât de diferit este acest obicei de cel pe care îl cunoaștem astăzi, când îl purtăm prins în piept.
Am pătruns și în lumea covoarelor tradiționale – lăicere, ungherare și alte țesături de casă – și am înțeles că fiecare ornament are un sens, o poveste și un mesaj transmis din generație în generație.
Am aflat ce semnifică motivele brodate pe cămășile noastre, cm se „citesc” și de ce nu erau niciodată alese la întâmplare.
Am aflat și câte copturi ritualice avem și ce semnificație poartă fiecare dintre ele – crăciunei, pască, colaci și alte forme de pâine ceremonială, fiecare cu rostul, simbolurile și povestea sa.
Am descifrat simboluri vechi și pline de sens: arborele vieții, arborele lumii, steaua, spicul, crucea, soarele, cununia, prescura, funia, păsările, caii și multe alte motive care poartă în ele memoria și înțelepciunea oamenilor de odinioară.
De acum, cu siguranță, vom privi altfel lucrările care poartă ornamente tradiționale. Le vom „citi” cu alți ochi și ne vom aminti de poveștile frumoase pe care le-am auzit – povești adunate de-a lungul secolelor și transmise de mulți, mulți oameni.
Vă mulțumim din inimă, doamnă Varvara Buzilă, pentru generozitatea cu care ați acceptat să fiți alături de noi și pentru felul atât de frumos, cald și viu în care ne-ați vorbit despre tradițiile poporului nostru.
Ne-ați ajutat să privim cu alți ochi lucrurile pe lângă care treceam zilnic fără să le vedem.
Mulțumim și doamnei Ala Leancă pentru deschidere, implicare și disponibilitatea de a ne împărtăși din experiența și cunoștințele sale.
Și, desigur, mulțumim tuturor celor care ne-au fost alături la aceste întâlniri!
Patrimoniul nu trebuie doar păstrat. El trebuie cunoscut, înțeles, transmis și făcut accesibil tuturor.
Aceste evenimente au fost realizate în cadrul proiectului „RENAȘTEREA – conservarea patrimoniului cultural prin implicarea persoanelor cu dizabilități în practicarea și promovarea meșteșugurilor populare tradiționale moldovenești”, implementat de Societatea Persoanelor cu Dizabilități „TAUR”, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii al Republicii Moldova, în perioada iulie–noiembrie 2026.
Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală