Oana Voicu - Soul Shine Coaching

La mulți ani, femeie minunată!

Îți doresc să strălucești, să fii tu și să fii iubită și acceptată în toată splendoarea ta.

Să fii văzută și apreciată.

Să ai încredere în tine, să-ți deschizi aripile și să te avânți către idealurile tale.

Let your soul shine, today & forever.

Primiți cu episod nou de podcast?😁

În cel mai recent episod din seria Smart Women, Smart Money am povestit pe larg despre importanța stimei de sine pentru o relație mai bună cu banii.

Pentru că am o carieră de succes și nu mi-e rușine să spun asta, pentru că îmi iubesc jobul și vreau să susțin femeile să își găsească încrederea pentru a deveni cea mai bună versiune a lor în propria carieră, ador să împărtășesc din experiența mea.

Despre ce povestim:
✨ Ce este încrederea în sine și cm influențează aceasta alegerile noastre financiare?
✨ Este încrederea în sine un factor determinant în capacitatea noastră de a câștiga mai mulți bani?
✨De ce este încrederea în sine atât de importantă în atingerea succesului financiar? Și care sunt obstacolele cele mai frecvente în calea dezvoltării încrederii în sine în ceea ce privește aspectele financiare?
✨Ce vine mai întâi, încrederea în sine sau succesul financiar? Există o relație reciprocă? Cum se reflectă încrederea în sine în felul în care ne gestionăm bugetul personal, în care ne cheltuim sau chiar ne câștigăm banii?
✨Exista vreun impact al încrederii în sine asupra negocierilor salariale sau a altor aspecte legate de venituri?

Las link direct către versiunea de Spotify în primul comentariu, dar îl găsești pe toate platformele obișnuite de podcasting.

Pe mine mă găsești pe www.soulshine.ro

Iar pe gazdele mele le poți găsi aici:

Irina: https://www.instagram.com/irinastancu.ro/

Ramona: https://www.instagram.com/pilonul.zero/

Pentru orice fel de întrebări ne poți scrie și pe [email protected] sau [email protected]

Suntem la final de februarie și, conform unor cercetări, cam 80% dintre cei care și-au setat obiective la începutul anului renunță la ele în acest moment.

Tu în ce stadiu te afli?

Departe de a încerca să pui presiune pe tine, poți profita de acest moment pentru a recunoaște ceea ce funcționează și ceea ce nu funcționează.

Dacă acum constați că nu prea ai făcut nimic în direcția atingerii obiectivelor tale, este cel mai potrivit moment pentru a începe să o faci.

Însă, este un moment la fel de potrivit să reevaluezi ceea ce ți-ai propus și, în cazul în care constați că ai dubii în legătură cu obiectivele pe care ți le-ai setat, e ok să alegi altele sau să le adaptezi.

S-ar putea să descoperi mai multă claritate apropo de rezultatele așteptate și de calea către ele.

Și dacă nu ți-ai stabilit obiective, pentru că nu ai fost în dispoziția necesară la final de decembrie sau început de ianuarie, s-ar putea ca acum să ai mai multă energie și mai multă disponibilitate de a o face.

În orice caz, s-ar putea ca workbook-ul 𝑷𝒓𝒆𝒔𝒆𝒏𝒄𝒆 & 𝑷𝒓𝒐𝒈𝒓𝒆𝒔𝒔: 𝑨 𝑴𝒊𝒏𝒅𝒇𝒖𝒍 𝑮𝒖𝒊𝒅𝒆 𝑻𝒐 𝑻𝒓𝒂𝒏𝒔𝒇𝒐𝒓𝒎𝒂𝒕𝒊𝒗𝒆 𝑮𝒐𝒂𝒍 𝑺𝒆𝒕𝒕𝒊𝒏𝒈 să fie instrumentul potrivit pentru tine.

Este un ghid către alegerea acelor obiective care țin cont de „aici și acum”, de ce e important pentru tine aici și acum, de ce se întâmplă în viața ta aici și acum, în fiecare moment. De felul în care ai voie și este chiar recomandat să îți adaptezi obiectivele în funcție de ceea ce se întâmplă pe parcurs. De felul în care ai voie să renunți dacă nu te mai interesează ceva sau despre cm poți oricând să schimbi direcția, să alegi un alt mod de a face lucrurile sau să iei o pauză.

Este un workbook menit să scoată setarea obiectivelor de pe pilotul automat și să te ghideze într-o călătorie pe parcursul căreia să ajungi să ți le stabilești cu prezență, cu intenție, în mod conștient.

În cele 20 pagini ale sale am presărat exerciții de prezență și de introspecție, care te poartă de la general la concret și te însoțește în alegerea și rafinarea acelor obiective care sunt importante pentru tine aici și acum.

Bonus: un exercițiu de prezență înregistrat, care să te susțină să te ancorezi în prezent și să te conectezi mai bine cu tine.

Iar numai astăzi și mâine are un preț special de 90 lei față de 150 lei, pentru că de la 1 martie îl voi scoate din shop.

Las link direct în primul comentariu.

𝑀𝑖 𝑠𝑒 𝑝𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑎̆ 𝑎𝑚 𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑏𝑢𝑛𝑒…
𝑆𝑖𝑚𝑡 𝑐𝑎̆ 𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑢𝑙 𝑚𝑒𝑟𝑔𝑒 𝑏𝑖𝑛𝑒.

S-ar putea să ai impresia că, exprimându-te astfel, ești politicoasă și modestă.

Ceea ce se aude, în schimb, de partea cealaltă, este lipsa ta de încredere în propria valoare.

Dacă vorbești așa în cadrul unei negocieri de salariu, rezultatele așteptate s-ar putea chiar să se lase așteptate.

Ți se pare că ai rezultate bune sau chiar ai?

Simți că proiectul merge bine sau chiar merge?

Ce dovezi ai care să-ți susțină afirmațiile?

Și, dacă le ai, atunci înseamnă că rezultatele tale SUNT bune și că proiectul tău MERGE bine, nu doar crezi / simți sau ți se pare.

Atunci spune fix asta, cu încredere:

Am rezultate bune și iată ce îmi susține afirmația.
Proiectul merge bine și iată cm știu.

𝑆𝑐𝑢𝑧𝑎𝑡̦𝑖-𝑚𝑎̆ 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑏𝑎𝑟𝑒, 𝑝𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑎̆ 𝑜 𝑠𝑎̆ 𝑣𝑖 𝑠𝑒 𝑝𝑎𝑟𝑎̆ 𝑠𝑡𝑢𝑝𝑖𝑑𝑎̆…
𝑆-𝑎𝑟 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑒𝑥𝑎𝑔𝑒𝑟𝑒𝑧 𝑒𝑢…
𝑆-𝑎𝑟 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑔𝑟𝑒𝑠̦𝑒𝑠𝑐, 𝑑𝑎𝑟…

Din nou, ce vrei să transmiți?

Pentru că orice spui după o asemenea introducere are din start o valoare mai mică, pe care tocmai tu ai setat-o.

Nu te mai scuza. Întreabă ce ai de întrebat. Spune-ți părerea.

Poți folosi o construcție de tipul „Iată cm se vede situația la mine” sau „Când aud asta, mă face să mă gândesc că …”, încadrând astfel ceea ce spui ca fiind părerea ta personală, fără a o minimaliza.

Cum ți se pare?

Și tu ai obiceiul să vorbești așa la serviciu?

Oricât nu mi-ar plăcea mie limbajul vulgar în general, hei... If it makes people talk, why not?

Apoi, să ne amintim că toate drepturile pe care noi, femeile, le avem azi, nu au fost obținute cu discuții de pension, cm zicea o prietenă.

La scară istorică, avem drepturi de vreo 2 minute, să zicem. Și prejudecăți există încă o grămadă.

Există încă joburi considerate strict feminine. Și altele considerate strict masculine. Despre unul dintre ele am văzut recent, nu mai departe de două luni, prieteni de pe social media ce făceau mișto zicând "hai să vedem o feministă făcând asta".

Suntem încă "bi***es" dacă îndrăznim să ne comportăm fix ca bărbații într-o anumită situație.

Mulți bărbați încă nu înțeleg că a face curat prin casă și a avea grijă de copil înseamnă a contribui la căminul său și a fi părinte, nu a-și ajuta partenera.

Există încă discrepanță salarială pe posturi similare.

Ni se spune încă în ce fel să ne îmbrăcăm ca să nu "ne-o cerem".

Există încă femei bătute, violate, omorâte.

Pipăite, fluierate sau urmărite pe stradă.

Da, și eu am umblat cu spray de piper în geantă și chiar și așa îmi era teamă că n-am să îl pot scoate suficient de repede.

M-am gândit să învăț autoapărare.

Mă gândesc cu frică la Cătălina, fiica mea.

Frica asta ancestrală cu care cresc femeile NU este normală!!

Eu asta înțeleg din piesa care pare să fi adus la suprafață toate rănile și să fi pus în față fix oglinzile care dor.

Jobul la care vrei să aplici nici nu a apărut încă, dar interviul tău deja a început.

Am auzit asta anul trecut de la o persoană al cărei parcurs de carieră îl admir și nu pot să cred că nu m-am gândit niciodată la asta. Fix așa este!

Tu ce părere ai?

Când mă uit la anul ce-a trecut, mă simt ca și cm aș mai fi dat jos un strat de haine ce-mi rămăseseră mici.

Mă simt mai încrezătoare, mai curajoasă, mai asertivă, mai mândră, mai conștientă de propria valoare și de reușitele mele.

Îmi propun să onorez această înflorire și să mă dedic 𝐜𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐚 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐢𝐥𝐨𝐫.

Văd în jurul meu mult prea des femei absolut minunate, profesioniste, experte în domeniul lor de activitate, care vor să învețe și să se dezvolte, dar care nu știu cm să se pună în valoare, care nu sunt conștiente de darurile pe care le au, cărora fie li se încleștează gura când vor să spună salariul pe care și-l doresc, fie evită să ceară o mărire salarială pentru că se așteaptă ca ea să le fie propusă sau care cred că, de fapt, nici nu merită suma pe care și-o doresc.

Femei care nu aplică la job-uri care le plac deoarece au impresia că nu îndeplinesc mare parte din cerințe, deși, dacă s-ar uita mai atent la ele, ar descoperi că au competențele cerute.

Femei care lucrează la proiecte absolut fantastice, dar care se tem că vor fi primite cu reticență, ba chiar cu ostilitate. Care speră ca tuturor să le placă și se tem să nu incomodeze, să supere, să provoace dificultăți, în loc să spună: Proiectul acesta este minunat și iată din ce motiv. Hai să vedem cm vă pot susține în această schimbare.

Femei care cred că sunt prea tinere sau prea noi în echipă pentru a crește mai repede decât colegii lor mai în vârstă sau cu vechime mai mare. Deși au tot ce le trebuie, mai puțin încrederea în sine.

Femei care nu au curajul să propună modificări de proces sau să conteste status quo-ul pentru că nu cred că au suficientă experiență. Că au dreptul.

Am fost toate aceste femei, într-o măsură sau alta, în diferite momente ale carierei mele și mă doare sufletul să văd atâta potențial irosit.

Așa că am decis să îmi pun întreaga experiență profesională în slujba femeilor care își doresc să se dezvolte profesional.

Dacă ești una dintre ele, hai să vorbim despre cm te pot susține!

Scrie-mi un mesaj sau programează un discovery call folosind link-ul din primul comentariu.

Am fost mereu un overachiever, doar că nu mi-am dat seama de asta decât de curând.

Credeam că ceea ce fac este normal, că este logic să performez, să dau tot ce-i mai bun din mine, să scot în lume lucruri de care să fiu mândră.

Iar performanța este un lucru bun, nu mă înțelege greșit!

Însă unde este limita între un comportament sănătos și supraperformanță?

Când și cm îți dai seama că ai ajuns într-o cursă constantă de a livra mereu mai mult decât îți cere oricine?

Care sunt consecințele?

Când mi-am dat seama că povestea mea de până acum câțiva ani s-a scris cu supraperformanță, mi-a fost natural să văd și să înțeleg tiparele, să încep să le integrez și să vorbesc despre acest lucru pentru ca și alții să-și dea seama că există o cale de ieșire.

În cel mai nou episod din Pauza de Bine, (nr. 156, dacă ajungi să citești această postare mai târziu) am vorbit cu Cristina Oţel despre supraperformantă, de ce apare, cm o recunoaștem, ce întrebări să ne punem când se activează și cm să îi liniștim “pornirile”.

Poți asculta episodul 𝐒𝐮𝐩𝐫𝐚𝐩𝐞𝐫𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐧𝐭̦𝐚 𝐢̂𝐭̦𝐢 𝐞𝐥𝐢𝐦𝐢𝐧𝐚̆ 𝐛𝐮𝐜𝐮𝐫𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐚 𝐭𝐫𝐚̆𝐢 pe Spotify, YouTube (las link-uri în comentarii) sau pe celelalte platforme de streaming.

Abia aștept să-mi spui care sunt lucrurile cu care ai rezonat cel mai mult din discuția noastră!

Să ai obiective nu este cumva în contradicție cu starea de mindfulness, nu cumva te îndepărtează de a trăi în prezent?

În 𝐏𝐫𝐞𝐬𝐞𝐧𝐜𝐞 & 𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐞𝐬𝐬: 𝐀 𝐦𝐢𝐧𝐝𝐟𝐮𝐥 𝐠𝐮𝐢𝐝𝐞 𝐭𝐨 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐠𝐨𝐚𝐥 𝐬𝐞𝐭𝐭𝐢𝐧𝐠 vorbesc despre cm poți să-ți alegi acele obiective care țin cont de „aici și acum”, de ceea ce este important pentru tine aici și acum, de ce se întâmplă în viața ta aici și acum, în fiecare moment.

De felul în care ai voie și este chiar recomandat să îți adaptezi obiectivele în funcție de ceea ce se întâmplă pe parcurs.

De felul în care ai voie să renunți dacă nu te mai interesează ceva sau despre cm poți oricând să schimbi direcția, să alegi un alt mod de a face lucrurile sau să iei o pauză.

Faptul că îți adaptezi obiectivele sau chiar renunți la unele dintre ele nu indică neapărat instabilitate sau lipsă de angajament.

De fapt, poate fi chiar o abordare matură și realistă. Angajamentul nu înseamnă întotdeauna să respecți cu strictețe planurile inițiale. Adevăratul angajament implică și recunoașterea momentului în care sunt necesare ajustări.

Adaptabilitatea este o competență valoroasă și absolut necesară în lumea noastră în care totul progresează cu o viteză fantastică.

Tu ce părere ai? Sunt obiectivele și mindfulness-ul două concepte contradictorii sau nu? Scrie-mi în comentarii.

Iar 𝐏𝐫𝐞𝐬𝐞𝐧𝐜𝐞 & 𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐞𝐬𝐬 este încă disponibil în shop și ai link direct către produs în primul comentariu.

Vine din nou momentul acela din an în care ar fi bine să ne uităm cu mândrie și cu blândețe la tot ceea ce am realizat.

La ceea ce ne-a umplut paharul, la ceea ce ne-a susținut, la felul în care am abordat chiar și situațiile cele mai spinoase, la cei care ne-au fost alături și ne-au motivat să scoatem la lumină tot ce-i mai bun din noi, la cei care ne-au văzut potențialul și au avut încredere că ne vom ridica la nivelul așteptărilor. La toate momentele în care am simțit bucurie adevărată și la felul în care am crescut.

Dar și la ceea ce ne-a obosit, ne-a stors de energie, ne-a ținut pe loc sau ne-a demotivat, la situațiile și relațiile care ne-au făcut să ne îndoim de noi și să ne abandonăm puterea personală și aspirațiile. La lucrurile la care am renunțat și la ceea ce nu a funcționat chiar așa cm ne așteptam.

Iar după ce facem asta, oare simțim că suntem mai degrabă pe plus sau pe minus?

Oricare ar fi situația, ce-ar fi dacă, în loc să ne criticăm cu asprime pentru ceea ce a mers mai puțin bine, am alege să deschidem ușa observării fără judecată, acceptării și compasiunii de sine?

Cu toții facem tot ceea ce putem mai bine cu resursele pe care le avem la îndemână în fiecare moment.

Totul este posibil și niciodată nu este prea târziu.

Avem voie să schimbăm direcția, avem voie să încercăm din nou, avem voie să începem oricând simțim că este momentul oportun sau să ne oprim dacă nu mai rezonăm cu ce ne-am propus la un moment dat.

Abia după evaluarea aceasta onestă putem să ne alegem noi obiective. Sau noi direcții sau noi intenții, fiecare cu ce se simte mai bine.

Pentru că e important să știi de unde pleci și să ai lecțiile învățate înainte de a hotărî unde te duci mai departe.

Iar dacă de data aceasta vrei să îți alegi obiectivele conștient, cu intenție, dintr-o stare de prezență... pe scurt, mindful, însă nu ai energia de a participa la workshop-uri dedicate acestui subiect, s-ar putea ca workbook-ul 𝐏𝐫𝐞𝐬𝐞𝐧𝐜𝐞 & 𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐞𝐬𝐬: 𝐀 𝐦𝐢𝐧𝐝𝐟𝐮𝐥 𝐠𝐮𝐢𝐝𝐞 𝐭𝐨 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐠𝐨𝐚𝐥 𝐬𝐞𝐭𝐭𝐢𝐧𝐠𝐬 să fie fix ce ai nevoie.

Ai link direct în primul comentariu.

Pentru că anul acesta se apropie de final și pentru că este o continuare firească a seriei de conversații Mindfulness de Sărbători,

am pregătit

𝑷𝑹𝑬𝑺𝑬𝑵𝑪𝑬 & 𝑷𝑹𝑶𝑮𝑹𝑬𝑺𝑺: A mindful guide to transformative goal setting

Este un workbook care o să-ți vină mănușă dacă:

✨dorești să scoți setarea obiectivelor de pe pilotul automat și să le stabilești în schimb într-o manieră conștientă, cu intenție, dintr-o stare de prezență

✨te simți obosită și fără energia de a participa la workshop-uri fizice sau online pe această temă

✨însă nici nu vrei să treacă aceasta perioadă fără a-ți alege direcția și zonele de focus pentru anul viitor

Presence & Progress vine însoțit de un exercițiu de prezență înregistrat, care să te readucă în momentul prezent și să-ți permită să te conectezi cu tine și cu aspirațiile tale. Aici și acum.

Găsești link-ul în primul comentariu.

Pentru un an cu împliniri, cu prezență și creștere continuă!