Steaua Înseamnă CSA

S-a înțeles, da ?

Decizia definitivă a Înaltei Curți confirmă ceea ce pentru suporteri era deja clar: CSA Steaua București este Steaua din punct de vedere juridic, istoric și identitar. Instanța recunoaște explicit palmaresul istoric al clubului (1947–1998) ca aparținând Stelei și tratează clubul ca titular legitim al acestei istorii.

Hotărârea judecătorească este definitivă și irevocabilă. ⚖️
De ce este important? Pentru că Steaua nu mai este un subiect de dispută, ci un fapt juridic stabilit definitiv, iar tot ce ține de identitatea ei nu mai depinde de interpretări, presă sau percepții, ci exclusiv de hotărâri irevocabile ale celei mai înalte instanțe din România.

Din motivarea instanței rezultă clar că:
⚖️ CSA Steaua București este recunoscută juridic ca titular al identității istorice a clubului de fotbal înființat în 1947.
⚖️ Palmaresul istoric (1947–1998) aparține Stelei, această concluzie fiind stabilită prin hotărâri succesive și confirmată definitiv de ÎCCJ.
⚖️ Instanța tratează Steaua ca subiect de drept real și continuu, nu ca o entitate simbolică, recentă sau artificial creată.
⚖️ Drepturile Stelei nu se bazează pe notorietate, percepție publică sau participare sportivă, ci pe temeiuri juridice clare.
⚖️ Identitatea Stelei este analizată juridic, nu emoțional, comercial sau mediatic.
⚖️ Pozițiile UEFA, FRF sau ale altor foruri sportive nu constituie probe juridice în stabilirea dreptului asupra palmaresului, acestea având atribuții sportive și statistice, nu competențe privind legalitatea sau transferul drepturilor.
⚖️ Continuitatea sportivă sau competițională nu echivalează cu continuitatea juridică și nu poate fundamenta un drept asupra palmaresului.
⚖️ În lipsa unui transfer juridic dovedit, palmaresul nu poate fi recunoscut altei entități.
⚖️ Nu există achiesare, recunoaștere tacită sau acceptare parțială din partea Stelei cu privire la vreo perioadă disputată.
⚖️ Litigiul este considerat lămurit definitiv, fără posibilitatea redeschiderii sau reinterpretării sale.

În același timp, instanța consemnează explicit că Fcsb a formulat o cerere distinctă prin care a solicitat recunoașterea dreptului asupra palmaresului pentru perioada 2003–2017. ⚠️
Această cerere a fost analizată pe fond și respinsă ca neîntemeiată.

Motivarea reține că:
💣 nu există continuitate juridică între Steaua și Fcsb;
💣 nu există un transfer legal de palmares, nici integral, nici parțial;
💣 nu poate fi recunoscut juridic nici măcar intervalul 2003–2017; Fcsb este un club din 2017.
💣 argumentele bazate pe participare în competiții, coeficienți sau „realități sportive” sunt lipsite de relevanță juridică.

Concluzia este una singură și definitivă:
Steaua este CSA Steaua București, palmaresul istoric aparține Stelei, iar ce nu a fost dovedit juridic nu poate fi revendicat prin presă, percepții sau presiune publică.

Ca bine le zice ! 💪🏻💪🏻💪🏻

Participând la lansarea cărții "7 PAȘI DE URIAȘ", am vazut cât de ușor se poate face vânzare la magazinul Steaua București . Să ne întelegem! O echipă tehnică, Ogăraru, Iovan, Marius Lăcătuș si doi invitați au generat sute de vânzări. Majoritatea au cumparat cartea in mai multe exemplare + un tricou sau alt articol pe lângă. Probabil la fel de multe vânzări in 3 ore ..cât în tot sezonul 2024-2025.
- Are Steaua echipă de producție? Are!✅️ Steaua TV!
- Are Steaua un angajat pe nume George Ogararu? ✅️
- Are Steaua un angajat pe nume Stefan Iovan si din greseală acesta a fost unul dintre eroii de la Sevilla? Are! ✅️
- Are foste glorii care pot aduce o importanță unui eveniment public? Are! ✅️
- Are Steaua un lot de jucători care poate da cu subsemnatul? Are! ✅️

CE NU ARE STEAUA? 🚫 Chef de muncă la "departamentul de marketing". Nu ai cum! Să ai legende angajate la club, legende apropiate clubului, zeci de sportivi pe care publicul stelist ar vrea să-i vadă la o sesiune de autografe, iar tu să nu faci nimic. Lansarea unei cărți să-ți echivaleze vânzările dintr-un sezon întreg. Fie ea cu semnătura lui Marius Lăcătuș, a fost un eveniment de 3 ore. 🚫
Sa nu ințelegem greșit! Evenimentul a fost o reușită! Bravo!

- Oare cât ar vinde Steaua dacă în fiecare weekend ar exista o intâlnire cu publicul, iar in fața suporterilor ar fi o legendă, 1-3 jucatori, Simona Radiș sau Bernadette Szocs ?
- Oare cât ar vinde dacă locul de pe abonament ar fi rezervat pentru sezonul viitor + o reducere de 15-20% la magazin pentru cei care au abonament?

Sunt zeci de idei prin care Steaua poate să genereze vânzare cu costuri minime, utilizând propria resursă și nu se întâmplă nimic. Dacă sperați că mâine vine o schimbare de lege si problemele dispar, vă înșelați! La Steaua este o problemă foarte mare în club. Steaua a rămas în anii 90 atunci când vorbim de funcționare si aspiră să devină un club modern. Nu se poate! Nu în actuala formă de organizare atunci când vine vorba de fotbal. Nu se poate fără o echipa de marketing care să-ți pună in valoare sportivii, angajații si gloriile.

Acest text dacă îl citești cap coadă ! Fiind un stelist adevărat ! Ți se zbârlește pielea pe tine !

Felicitări AS47 pentru acest text !

Costin Ștucan când mai vine raureanu la tine, să-I dai să citească !

Domnilor Răureanu și Filoti,
Spuneți că n-ați mai văzut atâta ură ca la Peluza Sud.
Da, așa e. Și, culmea, noi n-o ascundem. Chiar dacă e imensă, ura asta nu s-a născut peste noapte și nici nu e un moft. E rezultatul unor ani lungi în care ni s-a cerut să credem că suntem nebuni.

Noi n-am pornit la drum cu ură. Noi am pornit cu iubire, iubirea aia simplă pentru Steaua, pentru Ghencea, pentru culori, pentru ce-a însemnat clubul ăsta în România, pentru singura echipă de aur și cea mai galonată echipă din țară. Mulți suntem nostalgici și ne amintim mirosul pinilor din jurul arenei, freamătul acela și publicul pe care doar pe Ghencea îl găseai, un public care chiar iubea fotbalul și performanța. Fiecare meci, fiecare seară, era o amintire de neuitat.

Și, peste noapte, ne-am trezit că ni se ia totul de sub picioare. Numele. Marca. Palmaresul. Istoria. Demnitatea. Legende batjocorite și grobianism servit la orice oră, în fiecare ziar, pe toate site-urile și pe toate televiziunile. Performanța s-a înlocuit cu circ, iar totul a devenit un business, inclusiv articolele și emisiunile voastre. Ați înlocuit adevărul cu clickbait și rating, și așa ați construit tot ce noi urâm.

Și nu am tăcut. L-am contestat încă din 2003, ne-am bătut cu bodyguarzii lui, ne-am luat interdicții, amenzi, am fost chemați la raporturi, în timp ce statul făcea promisiuni infractorilor pe care a ajuns să îi și apere. Și așa au trecut anii. Ani în care, indiferent de zi, auzeam aceleași refrene: „voi nu veți reuși”, „nu veți scăpa niciodată de Becali”, „voi n-aveți banii lui”, „voi sunteți puțini”, „țineți cu o echipă care nu există”, „statul e de partea lui”, „partidele sunt cu el”, „UEFA zice” și „voi sunteți talibanii”.

Ani în care ne informam între noi din dosare și hotărâri, în timp ce presa refuza să citească exact ce era esențial. Ani în care ni s-au închis uși, microfoane, în care s-a cenzurat orice încercare de a explica adevărul. Ani în care, deși aveam dreptatea în mână, eram obligați să suportăm aroganțe, minciuni, manipulări și șantaje emoționale cu „suporterii adevărați”, cu „marea masă”, cu „ce zice poporul”.

Și tot așa au trecut ani în care mulți au încercat să ne cumpere. Mulți au încercat să ne domesticească. Mulți au încercat să ne explice cm ar trebui să simțim și ce ar trebui să acceptăm. Mulți au încercat să ne bage în aceeași oală cu o clonă care ne furase identitatea.
Și de fiecare dată când ridicam vocea, eram trecuți la capitolul „extremiști”. Doar că voi vedeați doar reacția. N-ați vrut niciodată să vedeți cauza. Nu înțelegem cm puteți vorbi mereu despre suporteri cu atâta nonșalanță, când noi suntem cei care au suferit și suferă în continuare.
În toți anii ăștia, noi am fost exact acolo unde trebuia: în peluză, în tribună, pe stradă, pe internet, prin birouri, bătând la uși, vorbind cu fiecare și luptând pentru fiecare detaliu care ține Steaua în viață. N-am avut pe nimeni să ne apere, n-am avut trusturi media, n-am avut miliardari alături. Am avut doar adevărul și încăpățânarea noastră.

De asta există „ura” de care vorbiți. Pentru că dacă ți se fură casa, nu te așezi la masă cu hoțul să negociezi. Pentru că dacă ți se calcă istoria în picioare, nu zâmbești elegant și treci peste. Pentru că dacă ți se jignește familia, nu poți să te uiți în altă parte. Noi nu suntem Mironică să fim înjosiți și apoi să scriem ode celui care „ne-a scuipat”.

Și nu Becali este singura sursă a urii noastre. Vedeți imaginea de ansamblu. Alături de Becali sunteți și voi, presa. Este și statul. Sunt toți cei care au stat cu mâinile în sân sau, mai rău, au făcut pledoarii pentru nedreptate. Ani întregi ați fost complici prin tăcere, prin minciună, prin omisiune, dar niciodată prin adevăr.

Și dacă vreți să știți când ne vom opri… răspunsul e simplu: niciodată.
Nu pentru că nu vrem. Ci pentru că nu avem de ce. Până când Steaua nu va fi din nou acolo unde îi este locul, nu se termină nimic.
Noi nu avem nimic de pierdut. Nu ne poate cumpăra nimeni, nu ne poate liniști nimeni, nu ne mai poate manipula nimeni. Tot ce contează pentru noi este ca Steaua să redevină echipa care a fost.
Restul e zgomot, și zgomotul nu ne-a oprit niciodată.

Și dacă asta e „ura” despre care vorbiți… nu e ură, e memorie. E memoria anilor în care ne-ați mințit, ne-ați ignorat, ne-ați ridiculizat. E iubirea dusă până în punctul în care nu mai lași pe nimeni să ți-o murdărească.
Și dacă asta vi se pare extremism… atunci problema nu e la noi.
Problema e că n-ați înțeles niciodată ce înseamnă Steaua.

Vă salutăm cu stimă, talibanii!

Băgați mare la comenzi !

Ca suporter, ca fost jucător, ca antrenor sau doar ca om care iubeşte sportul — ne plecăm capul în faţa moştenirii lăsate de Nea Imi.

La final, îţi spunem: „Adio”, dar nu definitiv — căci amintirea ta rămâne, iar ceea ce ai făcut va continua să inspire. Fie ca pacea să ţi se aştearnă lin, Nea Imi. Dumnezeu să te odihnească!

Drum lin Nea Imi !

Toată lumea în fața stadionului Steaua !
Pe esplanada ! Hai cu share !

Vom aprinde o candelă în memoria lui Emeric Ienei, marele antrenor și simbol al Stelei, în această seară, în jurul orei 21:00, pe esplanada din fața Stadionului Steaua.
Cei care doresc să îi aducă un ultim omagiu sunt așteptați alături de noi — în liniște, cu recunoștință și respect pentru omul care a scris istorie pentru Steaua și fotbalul românesc.