Elena Cucu - Psihoterapie

Durerea emoțională ar trebui să ne trimită la psiholog la fel cm un picior rupt ne trimite la ortoped.

„Cheltui o grămadă de bani doar ca să stau de vorbă cu cineva!“ și alte mituri despre psihoterapie Să lăsăm la o parte orice mituri despre psihoterapie și să ne identificăm nevoile emoționale, pentru a putea avea relații bune!

Depresia are multe fețe, iar atunci când nu există un motiv concret pentru suferinta poate fi greu de acceptat ca avem nevoie de ajutor. Un sentiment de gol interior, lipsa de chef si de energie pentru a face lucruri uzuale ca igiena personala, senzatia ca viata de zi cu zi e o povară - sunt semne ca exista o suferință emoțională și ca avem nevoie sa ne uitam cu atentie la noi si sa îngrijim părțile rănite din noi. Si cand e prea mult pentru a face față singuri, sa apelăm la ajutor specializat.

„Când mă trezeam dimineața, aș fi vrut să lipsesc din viața mea”. Cum arată depresia funcțională Depresia funcțională este deseori mai greu de identificat, ascuzându-se sub masca unui ritm de viață „firesc”. Iată de ce e periculoasă.

Într-o relație împlinită, fiecare partener dispune de atât de multă iubire, încât îi dăruiește cu drag celuilalt o parte din ea și acceptă cu drag iubirea celuilalt. Dăruirea iubirii nu este trăită ca o renunțare la ceva rar și prețios, care ar fi motivată doar atunci când se primește ceva la fel de valoros în schimb. A dărui iubire ține de un impuls emoțional, care poate activa, la rândul lui, iubirea din partea celuilalt. Nu e nevoie să eviți activitățile de iubire ale celuilalt, ci le poți accepta știind că celălalt va lua în serios semnalele tale în cazul în care te vei simți copleșit. Propria nevoie de a fi iubit și de a iubi se potrivește cu nevoia celuilalt om, care-și dorește și el să iubească și să fie iubit.

Iubirea bazată pe structuri psihice sănătoase vs întemeiată pe strategii de supraviețuire în urma traumei - Psihomaestru | Dorina Ionita - Cabinet psihologie Constanta Iubirea reală este iubirea trăită, este componenta unei relații concrete. Este vorba despre a iubi și a fi iubit. Într-o relație împlinită, fiecare partener dispune de atât de multă iubire, încât îi dăruiește cu drag celuilalt o parte din ea și acceptă cu drag iubirea celuilalt. D....

Multe persoane ajung la primul atac de panică la urgență, convinși fiind că au un atac cardiac. Care sunt semnele ca ai un atac de panica: palpitații, transpirație, tremurat, senzația de sufocare sau dificultăți de respirație, greață, derealizare (detașare de realitate) sau depersonalizare (detașare de sine), amorțeală, furnicături, frisoane sau valuri de căldură, frica de moarte, frica de a nu înnebuni

Poți să te ajuți singur când te confrunți cu atacuri de panică, și vei găsi mai jos câteva lucruri pe care le poți face, dar dacă simți că e prea mult pentru tine, o psihoterapie te poate ajuta să gestionezi aceste trăiri intense.

• Amintește-ți că un atac de panică are o durată limitată în timp, în general în 10-30 minute organismul va ieși din starea de activare înaltă.
• Învață o tehnică de respirație care calmează sistemul nervos, readucând organismul într-o stare de echilibru.
• Practică tehnici de relaxare atunci când nu ești în starea de panică.
• Încearcă să te conectezi cu prezentul prin simțuri: identifică ce vezi, ce auzi, ce simte pielea ta, ce miroși. Cu cât ești mai conectat(ă) cu realitatea prezentă, cu atât scade intensitatea senzațiilor de panică, și invers cu cât te concentrezi mai mult pe palpitații, tremurat, gânduri catastrofale cu atât atacul de panică va părea mai intens și mai de lungă durată.
• Nu evita! Evitarea este un cerc vicios, cu cât începem să evităm o situație care ne trezește teama, cu atât teama va deveni mai mare și vom evita tot mai multe lucruri, situații și oameni, reducându-ne dramatic capacitatea de a avea o viață împlinită.
• Observă ce gândești când apare un atac de panică, fă-ți chiar un jurnal cu ce se întâmplă într-un astfel de episod (ce simți, ce gândești, cm acționezi).

Atacul de panică - cm îl recunoști și ce poți face Primul atac de panică poate să apară pe fondul unor evenimente stresante, cm ar fi schimbarea unui loc de muncă, pierderea unei persoane apropiate, nașterea unui copil, o boală fizică. Sunt însă multe cazuri în care nu se poate identifica un eveniment declanșator. Acest prim atac de pani...

Teama de abandon se formeaza in experientele timpurii ale vietii noastre si ne poate sabota relatiile la maturitate.
Teama de abandon poate aparea sub diverse forme:
✔️evenimente obiective (de exemplu partenerul intarzie 15 minute la o intalnire) sunt interpretate usor ca un abandon, declansand trairi exagerate de tristete, disperare, frica
✔️intrarea in relatii cu parteneri indisponibili (casatoriti, dependenti de substante)
✔️tedinta de a controla partenerul si relatia, pentru a evita un abandon
✔️tendinta contrara, de izolare: persoana evita relatiile cu totul, pentru a evita orice posibilitate de a fi abandonat

Cateva idei pentru gestionarea acestei probleme gasiti in articol.

Teama de abandon - de unde vine si cm ne eliberam de ea În orice relație va exista pe fundal teama că celălat le poate abandona, ceea ce poate conduce la comportamente de a face pe plac excesiv celuilat, de a intra în relații codependente, de a cere în mod constant asigurări. Au nevoia de a controla relația și partenerul, ca răspuns la anxieta...

"Daca ai crescut cu un parinte sau cu parinti cu tulburare de personalitate narcisica, psihoterapia te poate ajuta sa iti intelegi trecutul si sa iti imbratisezi prezentul. Te poate ajuta sa te descoperi pe tine, sa afli cine esti, care iti sunt granitele si sa le respecti, sa te iubesti pe tine. Te poate ajuta sa transformi rusinea toxica si sa nu iti mai asumi responsabilitatea pentru durerile celorlalti, ci sa inveti sa iti asumi responsabilitatea pentru binele tau. Iubirea pe care nu o ai pentru tine nu o poti oferi nimanui si nici nu o poti primi de la nimeni. Iubirea ta fata de tine insuti / insati este responsabilitatea ta. Este calatoria ta si numai tu o poti face pentru tine."

Copiii adulţi cu părinţi cu tulburare de personalitate narcisică Părinţi cu tulburare de personalitate narcisică... oare cm reacţionează şi ce pot face copiii în relaţia cu părinţii lor şi suferinţa lor psihică?