Terapeut Anca Mezei

Cu toate că am fost binecuvântată cu o cunoaștere întrupată ( nu transmisă de cineva din exterior sau din cărți), aceea că sunt Sinele, Conștiința , în urmă cu aproximativ 8 ani, cand emoționalul s-a declanșat post-partum, când am avut prima experiență de Self-Inquiry și primul contact cu spiritualitatea,

Asta nu m-a "scăpat" de suferință și de somatizările pe care emoționalul meu le aducea în corp într-un timp extrem de scurt,

Așa cm nici nu m-a făcut capabilă și în stare de prezență să fiu Sinele, sau să simt că am relații armoniose.

A fost nevoie apoi să merg profund în propria călătorie de lucru cu emoționalul și trauma stocată în memoria celulară a corpului, cu diferite tehnici terapeutice, cel mai tare rezonând cu Somatic Experiencing a lui dr. Peter Levine.

Cu toate că Sinele, Conștiinta este fundamentul pe care și în care au loc toate: emoții, senzații, traume , afecțiuni, gânduri, viața, lumea etc. ,

Pentru latura umană din noi este nevoie să facem călătoria de maturizare emoțională și de eliberare a traumelor din memoria celulară a corpului, de a învăța corpul cm se simte SIGURANȚA.

Cred că aceasta este FUNDAMENTUL pe care se poate așeza și deveni temelie a vieții o Cunoaștere Absolută pe care fiecare o avem în noi, aceea că suntem Sine, Conștiință.

Altfel...avem doar bypassing spiritual, doar iluzie a minții.

Indicatorii care ne pot arată asta pot fi:

✨️pacea pe care o simțim sau lipsa ei,

✨️armonia și autenticitatea din relațiile pe care le avem sau lipsa lor,(copii, partener, părinții, colegi etc.),

✨️simptomele, sindroamele și afecțiunile din corp,

✨️anxietatea, oboseala și calitatea somnului,

✨️cantitatea de medicamente pe care le luam,

✨️în ce masură ne traim viata din adevărul interior sau din adevărul altora, d**a placul altora,

✨️și multe altele pot fi.

PARTEA A IV- A

Andrew Solom zice că

"DEPRESIA E CEVA DE FĂCUT."

Ştiu că asta este cheia, și dacă înțelegem această cheie, primim ghidarea și informația necesară pentru mai departe.
Experiență mea a fost să înțeleg această cheie, după rugăciunile( singurele familiare pentru mine pe atunci, nici nu stiam ca exista cuvantul spiritualitate), amestecate cu furie și revoltă, cu o sete de investigare şi explorare a vieții şi morții, așa cm îi şade bine hărții mele natale de săgetator, cu cifra destinului 7 ( astea mai târziu au ajuns la mine).

🌕"Orice poate fi schimbat, și trebuie să privim organismul omenesc ca pe o secvență de eu-uri ce pier unul în fața altuia sau se aleg unul pe altul"

🌕"Pentru reclădirea sinelui în timpul depresiei şi după depresie, este nevoie de iubire, intuiţie, muncă şi, mai mult ca Orice, de timp.

🌕"Naşterea şi moartea care alcătuiesc depresia se produc deodată.

🌕"Nu-mi plăcea defel să fiu depresiv, dar tot în depresie mi-am aflat propria întindere, amploarea deplină a sufletului.

🌕"cea mai sigură cale de a scăpa de depresie e să-ți displacă şi să nu-ți îngădui să te obişnuiesti cu ea."

🌕"Depresia, așa cm e descrisă în DSM-IV, e principala cauză a invalidității în SUA şi în restul lumii la persoanele în vârstă de peste cinci ani( Înstitutul National de Sănătate Mintală). În întreaga lume, inclusiv țările în curs de dezvoltare, depresia explică o parte mai mare din cheltuielile cauzate de boli, calculate pe baza deceselor premature şi a anilor de viață sănătoasă răpiţi de infirmități, decât Orice altceva, cu excepția bolilor de inimă. Depresia îşi arogă mai mulți ani decât războiul, cancerul şi SIDA luate laolaltă. Alte boli, de la alcoolism până la bolile de inimă, maschează depresia, atunci când ea e cea care le provoacă.; dacă luăm în considerare acest lucru, depresia s-ar putea să fie cel mai mare ucigaş de pe pământ."

🌕"Într-adevăr, oamenii care învăța din depresia lor pot ajunge, pe baza acestei experiențe, la o profunzime morala aparte, şi aceasta e mica minune dinăuntrul cutiei lor cu suferințe."
Andrew Solomon

Această profunzime morală aparte de care zice Andrew am vazut-o și eu la unii dintre oamenii care mi-au fost sau îmi sunt mentori, și care au împărtăşit public despre felul cm i-a propulsat depresia pe drumul lor.

❤Informația întrupată care a venit prin mine azi:

😇nu este nicio pierdere, nicio moarte. Totul se pierde sau moare în Sine, în Conştiință, în Dumnezeu sau ce cuvânt ne place. Toată moartea şi renaşterea de orice fel este în Întreg. Asemenea valului care se sparge înapoi în mare sau ocean, fără a dispărea oceanul, fără a se pierde vreo picătura de apă din această spargere a valului.

😇Este nevoie să facem un ZOOM-OUT lumii /din lume, ca să vedem asta.

😇Este nevoie să accesam , şi acesta nu e în cărți, nu e în cuvintele scrise de mine sau de Andrew mai sus, e în tine, în tine, în tine, în fiecare ființă umană negreşit: țigan, român, sărac, bogat etc.

😇Este nevoie să ne dezidentificăm de depresie și să vedem că este CINEVA care are depresie, asa cm Eckhart Tolle a împărtăşit cm el s-a prins că acel cineva care are depresia nu se află în depresie.

😇Este nevoie să dăm jos "eu-rile" , că multe mai sunt, să putem fi ceea ce am fost de dinainte de "eu-uri" și ce vom fi după moartea "eu-urilor".

Să vă fie de folos!

💟Distribuie dacă crezi că poate fi de folos cuiva.

💟 Dă-mi un semn în comentarii sau mesaj privat dacă ai avut răbdare să citești până la capăt, dacă ceva din tine se vrea auzit, exprimat.

PARTEA A III-A
Am rămas datoare vieții cu o postare cel puțin, cu hashtag-urile , și o las să curgă,

Cu toate că "eu" îmi propusesem zilele acestea doar să îmi pregătesc munca pentru acest început de toamnă:

✨️ un program terapeutic de grup - Zoom ,

✨️un workshop în Cluj-Napoca la IKWE yoga studio

✨️ programari pentru săptămână viitoare, când revin la sesiunile 1:1 cabinet și online.

În perioada când am avut prima experiență de Self-Inquiry, în a doua maternitate( am detaliat in postari anterioare), am avut o noapte cu curățari puternice pe corpul fizic, printr-o răceală. Nu am putut dormi, şi am deschis televizorul, deși in mod normal nici atunci nu foloseam televizorul.

Fără să trebuiasca să butonez telecomanda, "întâmplator" am dat peste un Interviu cu psihiatrul Andrew Solomon - autorul bestseller-ului DEMONUL AMIEZII - O ANATOMIE A DEPRESIEI. Am fost ochi și urechi, nu auzisem de acest om, psihiatru care suferă de depresie de mulți ani.

Ascultându-l pe el, am realizat că am găsit acel ceva ce era în mine și nu îl puteam numi, acel ceva ce nu îl numise nimeni pentru mine până la 35 de ani, ACEL CEVA ce eu îl vedem/simțeam de multa vreme în oamenii, și îl vedeam în oameni la Pachet cu o revoltă/furie, care zicea: Cum pot oamenii să se prefacă că nu văd că nu simt acel ceva? Cum pot să îl ignore? De ce nu e văzut, vorbit, ascultat, împărtasit, descoperit acel ceva????

ACEL CEVA:
🎈"Conştienţa acută a efemeritații şi a limitării"

🎈"O naştere şi o moarte"

🎈Lipsa acelui "sens vital al scopului"

🎈"A fost pe aproape de când omul a fost capabil de gândire conștientă de sine" ( sau dinainte)

🎈"punctul nevralgic al iubirii. Pentru a fi făpturi care iubesc, trebuie să fim făpturi care pot cădea pradă disperării din cauza unei pierderi, iar depresia e mecanismul acelei disperări."

🎈"Viața e împovarată de mâhnire: indiferent ce facem, în cele din urmă murim; fiecare dintre noi e prizonierul singuratatii într-un corp de sine stătător; timpul trece, iar ceea ce a fost nu va mai fi nicicând."

Citatele sunt din carte.
Revin cu continuarea "mai dulce" şi cu informația întrupată primită de mine, în următoarea postare, imediat.
Pun și o poză care să îndulceasca aceasta postare🙃.

Distribuie dacă simți că poate ajuta pe cineva.

Exprima ceva în comentarii sau in mesaj privat dacă ceva din tine se vrea exprimat, auzit.
💖

Stăteam, şi încă stau chiar acum, în dimineața asta mai devreme pe plajă, doar să privesc marea.

Întotdeauna dimineața sunt pe plajă doar câțiva oameni care privesc.....și simt...și se conectează cu marea...cu Spiritul mării, cu viața mării. E ca o chemare...poate o reamintire... pe care unii o simt, chiar dacă nu știu ce simt, chiar dacă e dincolo de ce se vede la suprafață: o apă care te udă și te sărează.

M-a impresionat un cuplu în vârstă, care a stat multă vreme în picioare doar sa privească marea.

Pare că e o onorarea și o venerare a mării și a apei, acest stat în fața ei și doar privit, fără să știm conștient că facem asta. Dar omul simte că primește ceva făcând asta, sau ca i se ia ceva făcând asta.

Cred că dacă vrei să simți această conexiune cu Spiritul mării, e nevoie să lași să iasă stresul din tine întâi, să te oprești din alergătura in care te pune mintea , de a vizita si aia si aia, și de a bifa că ai facut și aia si aia, și de a te gândi și la mancarea aia si la mancarea aia , și doar SĂ STAI.

SĂ STAI. Poate fi greu la început,dar doar întreabă-te

⭐️Cui îi este greu?

și

⭐️Cine/ce ești tu?

Și apoi . .. DOAR STAI IAR...nu aștepta un raspuns imediat, nici unul verbal sau mental.
Ești mult mai mult decât acest greu !

Poza este din locul meu preferat de retragere, de la mare, de pe plaja sălbatică.

🌹Scrie în comentarii dacă ai tu un loc de retragere sau dacă simți nevoia să îți creezi unul, când mergi în vacanță.

Împărtăşesc din experiența mea cu luxul şi cu simplitatea:

Cu cât pseudonevoia de lux şi alergatul după lux este mai mare, cu atât

⭐️Golul interior este mai mare

⭐️Deconectarea de ce simțim în interior este mai mare

⭐️Îndepărtarea de natura noastră reală este mai mare.

⭐️trăitul doar din minte, și superficial ( urmatul turmei) ocupă aproape întreg spațiul vieții.

întotdeauna ne va aduce mai aproape de natura noastră reală. Asta poate fi doar trăit, dacă te oprești și intri in sinceritate cu tine, și VREI să fi natura ta reală.

Din păcate poate, aceasta se întâmplă cel mai des doar când suferința ajunge la peste 90% la nivelul creierului. Până atunci, în rare cazuri natura reală prezintă vreun interes, într-o lume cu multe distrageri și trăire doar din planul mental.

Am trăit o conexiune profundă cu elementele naturii - apă, aer, foc, pământ-, urmată de acceptare și recunoştință pentru tot ce experimentez cu acest corp fizic , conectându-mă şi/sau lucrând cu oameni ca:

Alberto Villoldo - în întâlnirea de anul trecut de la București şi transmisia primită prin el,

Laura Maria Yara - româncă stabilita in Brazilia de mulți ani, care aduce înțelepciunea de acolo către noi,

Femeia colibri - munca cu ea a făcut mult sens pe drumul meu.

Fiecare din aceste două femei țin în următoarea perioadă -uri în țară, şi le recomand cu iubire şi recunoştință munca.

🌹Scrie-mi în comentarii: e ceva poate incomplet sau care Urlă în viața ta şi vrei să îți descoperi natura ta reală? E numai Una!

❤️Distribuie dacă crezi că poate contribui în viața cuiva această postare.

Unfold Your Own Myth

"Who gets up early
to discover the moment light begins?
Who finds us here circling, bewildered, like atoms?
Who comes to a spring thirsty
and sees the moon reflected in it?

Chase a deer and end up everywhere!
An oyster opens his mouth to swallow on drop.
Now there’s a pearl.
A vagrant wanders empty ruins.
Suddenly he’s wealthy.

But don’t be satisfied with stories, how things
have gone with others. Unfold
your own myth, without complicated explanation,
so everyone will understand the passage,
We have opened you.

Start walking toward Shams. Your legs will get heavy
and tired. Then comes a moment
of feeling the wings you’ve grown,
lifting."

Rumi (translation by Coleman Barks)

PARTEA A II- A

Am fost fascinată şi curioasă de viață şi de moarte, de când a murit bunica mea - stâlpul şi siguranța mea. Eram în clasa a 7-a.

Până atunci, nu prea făceau sens pentru mine toate activitatile oamenilor din jurul meu, şi ocuparea aproape totală a timpului cu munca, familia mea fiind workaholică.

Mai apoi am mai înțeles că era o perioada în care făceai tot ce puteai să îți ajungă pâinea de la o zi la alta, sau de pe o săptămână pe alta.

De când m-am născut, am susținut: energetic, cu prezența, cu acțiuni concrete, si prezență la înmormântări. Făceam asta în familie, şi în afara ei, căci asta mi se spunea să fac. Și cam asta au făcut toti colegii terapeuți, poate și cei psihologii, de mici.

În ultimii 10 ani am simțit eu de bună voie, și din salvator, să fiu prezentă la înmormântari....ca să înțeleg, ca să mă lămuresc, ca să-mi fie foarte clar că nu există un "cineva" care posedă un "corp fizic", si ca să investighez ce se întâmplă cu viața după ce corpul revine Pământului, căci îi aparține.

Am înțeles că suntem doar o parte din oameni care facem asta, și mi-a fost greu să îmi integrez acest "diferit", încă îl mai integrez.

Cred că in fiecare familie și generatie este un membru care face asta...dacă își asculta chemarea interioară.
În cazul familiei mele, știu despre bunica că s-a pornit să plece la manastire, dar nu a mai ajuns; știu despre fratele ei, care i-a luat locul în familia noastră, după moartea ei, că citea zilnic din biblie, și împărtășea cu toți ai casei, avea o conexiune vie cu viata de dincolo de corpul fizic.

Cred cu tărie că teama de a sta cu solitudinea are legătură cu frica de moarte.

Te invit să scrii în comentarii cm e pentru tine să stai cu solitudinea? Îți iese? Cât timp?

Dacă vrei să îți explorezi adevărul tău interior, te aștept la întâlnirea

𝑺𝑨𝑻𝑺𝑨𝑵𝑮 𝑺𝑶𝑴𝑨𝑻𝑰𝑪
𝑪𝒐𝒓𝒑. 𝑻ă𝒄𝒆𝒓𝒆. 𝑺𝒊𝒏𝒆

miercuri ora 19:00 pe Zoom.

Este o întâlnire în care stăm împreună și în același timp stai tu cu tine în tine. Nu ofer raspunsuri, sugestii, informatii, doar te directionez în interiorul tău.

Dacă simți și doar 1% chemarea interioară să participi, rămâi cu atentia pe acest 1% și nu lăsa mintea să te distragă.

Anca Mezei | Terapeut somatic & non-dual | 𝑨𝒓𝒉𝒊𝒕𝒆𝒄𝒕𝒖𝒓𝒂 𝑳𝒊𝒏𝒊ș𝒕𝒊𝒊 𝑰𝒏𝒕𝒆𝒓𝒊𝒐𝒂𝒓𝒆️
❤️

Foto: chiar de acum, după sport!

PARTEA I
Ştiu că nu este un subiect comod ceea ce abordez în această postare,

Dar am înțeles ca drumul meu este tocmai acela de a fi incomodă....pentru mulți.

Mă găsesc tot mai des în contexte în care mă aflu lângă oameni care își pierd pe cineva drag, și rostesc exact aceleasi cuvinte, trase la indigo:

"x s-a dus, a murit, nu avem ce face, asta e viața."

Şi se opresc la asta. Atât.

Mintea umană practic se oprește la asta,
pentru a se apara. Ştie ca, daca s-ar duce dincolo de asta, daca ar investiga CE ESTE MOARTEA, nu ar supravietui.

Evident că Mintea moare când spunem că o persoană moare, așa că nu-i mai dați atâta din timpul vostru 😉

Și totuși, din atâția oameni pe planetă, atât de puțini investigheaza moartea, când le moare cineva drag,

și atât de mulți se opresc la "nu avem ce face, asta e viața", și revin repede, cât mai repede posibil la rutina zilnică, la muuulta munca, la nestatul în solitudine ( imediat sunam pe cineva să avem cu cine vorbi sau să ne întâlnim), la distrageri, la adicții....din frica de moarte!

Mintea speră totuși că nu va fi atinsa...ajunsa...de moarte, dacă face toate astea.

⭐️moartea "există" pentru că nu înțelegem ce este viața.

⭐️depresia există pentru că nu intelegem ce este moartea şi viața.

Lasă-mi in comentarii părere ta, poate dacă ai investigat moartea când ti-a murit cineva drag.

Distribuie această postare, dacă crezi ca poate ajuta pe cineva.

🤍✨️