31/08/2026
RADIOGRAFIA SUPORTERULUI REȘIȚEAN
Ne plângem că nu mai avem fotbal de calitate.
Ne plângem că Reșița nu mai are echipă.
Ne plângem că nu mai avem fotbal de primă ligă.
Dar, până la urmă, pentru cine să fie?
Pentru cei câțiva zeci de oameni care au rămas lângă echipa asta în ploi, în zăpezi, în caniculă, în perioade bune și în perioade în care era mult mai ușor să întorci spatele?
Pentru băieții din galerie și pentru acel nucleu de suporteri care, indiferent de rezultate, au continuat să vină?
Restul unde sunteți?
Unii dintre voi n-ați mai văzut stadionul de ani de zile. Probabil nici nu mai știți dacă stadionul e tot acolo sau dacă între timp i s-a schimbat poziționarea.
Dar la comentarii pe Facebook sunteți primii.
Și, culmea, cu cât pierde echipa mai mult, cu atât deveniți mai inversunați.
De ce vă pierdeți timpul să comentați despre acest club dacă nu aveți nicio treabă cu el?
Pentru că, dacă ați fi avut, ați fi fost în tribune.
Ani la rând am auzit scuze.
Ba conducerea.
Ba antrenorul.
Ba jucătorii.
Ba prețul biletului.
Ba ora meciului.
Ba vremea.
Ba „nu se face fotbal la Reșița”.
Ei bine, hai să ne uităm puțin și în oglindă.
Merită oare suporterul reșițean? Dar cărășeanul? Merită să vadă fotbal de primă ligă?
Pentru că despre el ar trebui să fie vorba în primul și în primul rând.
Sâmbătă am jucat cu Steaua.
O mână de oameni în tribune.
Meci cu Petrolul, acasă, la o oră accesibilă. Echipa venea după 3 victorii din 3.
Au fost ceva mai mulți oameni decât la meciul cu Steaua.
Dar nu suficienți nici măcar pentru a umple stadionul.
Și atunci despre ce vorbim?
Când o să realizați că „nebunii” ăia de suporteri care s-au zbătut și se zbat pentru culori NU POT SĂ O FACĂ SINGURI?
E nevoie de toți.
E nevoie de omul care vine o dată pe lună din străinătate.
De tatăl care își aduce copilul.
De tânărul care poate să-și lase telefonul din mână două ore.
De omul care a prins vremurile bune și care spune mereu „pe vremea noastră era altfel”.
Vreți performanță?
Echipa are antrenor cu experiență.
Jucătorii fac meciuri bune.
Avem șanse reale la play-off.
Voi?
Unde sunteți?
De ce preferați să stați în fața telefonului, să vă uitați la meci și să comentați, în loc să veniți pe stadion?
Și nu, nu trebuie să fii vreun mare cunoscător de fotbal.
Nu trebuie să știi primul 11 pe de rost.
Nu trebuie să fii ultras.
Vino pur și simplu.
Vino pentru atmosferă, bucuria de a-ți reprezenta orașul.
Vino pentru cele 90 de minute în care uiți de stresul cotidian.
Vino cu copilul.
Vino cu prietenii.
Vino cu părinții.
Vino cu bunicii.
Adu-i pe tineri. Adu-i pe bătrâni.
Nu contează.
Contează simplul fapt că ești acolo și că încurajezi echipa care reprezintă orașul tău.
Pentru că, până la urmă, asta este echipa Reșiței.
Și poate că aici este problema noastră cea mai mare.
Avem pretenții prea mari pentru un oraș care, încet-încet, pare că a uitat să se mai bucure.
Am văzut-o și la Centenar.
Câțiva băieți au muncit pe brânci pentru ca în Valea Domanului să existe o sărbătoare pe măsura momentului.
Au făcut-o pentru culori, pentru club, pentru oraș, pentru ceea ce înseamnă Reșița.
Nu pentru like-uri.
Nu pentru aplauze pe Facebook.
Și, din păcate, nici pentru cei care au preferat să stea acasă.
Au făcut-o pentru că le pasă.
Și poate că asta ne-a mai rămas din orașul ăsta:
Să ne plângem.
Să criticăm.
Să găsim vinovați.
Să lăsăm comentarii.
Să spunem că „nu mai e ca înainte”.
Dar să facem ceva?
Mai greu!
Așa că vă întrebăm simplu:
SCHIMBĂM MENTALITATEA?
Sau rămânem același oraș depresiv în care câțiva zeci de oameni trag pentru toți, iar restul apar doar la comentarii?
Vrem fotbal de primă ligă?
Atunci trebuie să demonstrăm că îl merităm.
NU DOAR ÎN COMENTARII.
CI ÎN TRIBUNE.
Hai la stadion!
TOȚI PENTRU ECHIPĂ !
29/08/2026
29/08/2026
28/08/2026
17/08/2026
16/08/2026
15/08/2026